Ce inseamna PRAM ?

Ce este PRAM și de ce este important?

PRAM este un set de măsuri și dispozitive de protecție care asigură siguranța persoanelor împotriva șocurilor electrice.

Aceasta include verificarea instalațiilor electrice și a echipamentelor de protecție pentru a preveni accidentele electrice.

Este importantă pentru a asigura că instalațiile electrice sunt sigure și funcționează conform normelor de siguranță în vigoare, protejând viața și bunurile materiale împotriva pericolelor cauzate de electricitate.

Fundamentele PRAM

Definiție PRAM

PRAM, în contextul electricității, se referă la „Protecția Împotriva Riscurilor de Accidentare prin Atingere Directă și Indirectă”.

Contactul cu părțile active ale instalațiilor electrice înseamnă atingerea directă a componentelor care conduc curent electric în condiții normale de funcționare, cum ar fi terminalele neizolate ale conductoarelor, barele de cupru dintr-un tablou electric sau alte elemente care sunt sub tensiune.

Acest tip de contact poate duce la un șoc electric periculos sau chiar fatal dacă persoana nu este protejată corespunzător.

Contactul cu părți care devin active în caz de defect, cunoscut și sub numele de „atingere indirectă”, se referă la atingerea carcaselor metalice ale aparaturii sau a altor părți conductive care în mod normal nu ar trebui să fie sub tensiune, dar care pot deveni energizate dacă un defect permite curentului electric să le atingă.

Acest lucru poate apărea, de exemplu, când izolația unui conductor se deteriorează și conductorul intră în contact cu carcasa metalică a unui aparat.

Împământarea

Scopul împământării

Scopul principal al împământării în sistemele electrice este de a asigura siguranța persoanelor și protecția echipamentelor.

Împământarea oferă o cale de descărcare a curentului electric în cazul unui defect, cum ar fi un scurtcircuit sau o supratensiune, către pământ.

Aceasta ajută la prevenirea acumulării potențialelor periculoase pe carcasele echipamentelor electrice, reducând astfel riscul de electrocutare.

De asemenea, împământarea ajută la protecția componentelor electrice și electronice de deteriorările cauzate de descărcările electrice atmosferice sau de alte supratensiuni tranzitorii.

Tipuri de sisteme de împământare

Există mai multe tipuri de sisteme de împământare utilizate în funcție de aplicație și de reglementările locale:

1. Împământare TN – unde un punct al sursei de energie este conectat direct la pământ, iar carcasele echipamentelor sunt conectate la acest punct de împământare.
   • TN-S: unde funcțiile de neutru și protecție sunt separate.
   • TN-C: un singur conductor care îndeplinește atât funcția de neutru cât și pe cea de protecție.
   • TN-C-S: o combinație între TN-S și TN-C, folosită în diferite părți ale instalației.
2. Împământare TT – unde carcasele echipamentelor sunt conectate la un electrod de împământare independent de electrodul de împământare al sursei de energie.
3. Împământare IT – niciun punct al sursei de energie nu este conectat la pământ, iar împământarea se face prin intermediul unui impedanțe de înaltă valoare sau al unui electrod de împământare; acest sistem este folosit mai rar și în aplicații specifice.

Cel mai întâlnit sistem de împământare pentru case este de obicei sistemul TT, unde fiecare casă are propriul său sistem de împământare independent. Aceasta este o practică comună deoarece oferă un control mai bun asupra calității împământării și nu depinde de împământarea furnizată de rețeaua electrică.

Pentru apartamente și clădiri rezidențiale în zone urbane, este frecvent utilizat sistemul TN, în special TN-S, care permite conexiunea directă a carcaselor metalice ale instalațiilor la punctul de împământare al furnizorului de energie electrică. Aceasta facilitează o mai bună protecție și este mai ușor de întreținut într-un mediu urban dens.

Componentele unui sistem de împământare

Componentele de bază ale unui sistem de împământare includ:

1. Electrod de împământare (priza de pământ) – O tijă metalică sau un set de tije care sunt introduse în pământ pentru a face conexiunea electrică cu solul.
2. Conductor de împământare – Un cablu metalic care conectează echipamentele electrice la electrodul de împământare.
3. Bară de împământare – Un punct comun unde se conectează conductoarele de împământare de la diferite echipamente sau circuite.
4. Interconexiuni – Conexiuni între diversele componente metalice care pot deveni energizate, pentru a asigura un potențial electric egal între ele.
5. Dispozitive de legare la pământ – Cleme sau alte dispozitive folosite pentru a asigura o conexiune electrică bună între conductoare și componentele sistemului de împământare.

Aceste componente lucrează împreună pentru a asigura că orice curent de defect este eficient transferat în pământ, minimizând astfel riscurile de electrocutare și de incendiu.

Standarde și reglementări

Standardele și reglementările pentru sistemele de împământare sunt stabilite pentru a asigura siguranța instalațiilor electrice și sunt specifice fiecărui țări sau regiune. În general, ele includ:

• IEC 60364 – Standardul Internațional pentru instalații electrice ale clădirilor.
• NEC (National Electrical Code) în SUA – Codul oferă reglementări pentru împământarea sigură a instalațiilor electrice.
• BS 7671 în Marea Britanie – Cunoscut și sub numele de „Regulamentul pentru Instalații Electrice”.
• DIN VDE în Germania – O serie de standarde care cuprind și reguli pentru împământare.
• Normativul I7 în România – Document tehnic ce reglementează proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor.

În România, sunt aplicabile standardele și reglementările ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), precum și normele europene armonizate cu cele internaționale. Documentele specifice de reglementare vor include ghiduri pentru dimensionarea sistemelor de împământare, materialele care trebuie utilizate, frecvența inspecțiilor și măsurătorilor și alte aspecte tehnice relevante.

Măsurătorile și testările împământării

Măsurătorile și testările împământării sunt procese esențiale pentru a asigura eficacitatea și siguranța sistemelor de împământare. Aceste proceduri includ:

1. Măsurarea rezistenței de împământare: Se efectuează pentru a verifica că rezistența circuitului de împământare este suficient de mică pentru a asigura o bună dispersie a curentului electric în pământ.
2. Testarea continuității conductorilor de împământare: Se verifică dacă există o conexiune continuă și fără întreruperi între toate componentele sistemului de împământare.
3. Inspectarea vizuală: Se verifică integritatea fizică a sistemului de împământare, inclusiv starea fizică a electrozilor de împământare și a conexiunilor.

Aceste teste sunt efectuate la instalarea inițială și periodic, conform reglementărilor în vigoare, pentru a asigura funcționarea corectă și siguranța instalațiilor electrice.

Probleme și soluții comune

În contextul împământării, pot apărea diverse probleme, dintre care unele dintre cele mai comune sunt:

1. Rezistența mare de împământare: Poate fi cauzată de sol necorespunzător sau conexiuni slabe. Soluțiile includ adăugarea de electrozi suplimentari sau îmbunătățirea conexiunilor.
2. Coroziunea componentelor: Din cauza condițiilor de sol, componentele sistemului de împământare se pot coroda. Protecția anticorozivă sau înlocuirea periodică a componentelor sunt soluții adecvate.
3. Întreruperile în circuitul de împământare: Defecțiunile sau întreruperile pot reduce eficacitatea sistemului. Verificarea și întreținerea regulată pot identifica și remedia aceste probleme.

Pentru fiecare problemă, este necesară o evaluare de către un profesionist care poate oferi soluții specifice situației și asigura conformitatea cu normele de siguranță.

Legislație

În România, legislația specifică include norme tehnice de executare și exploatare a instalațiilor electrice, precum și regulamente pentru verificarea periodică a acestora pentru a asigura conformitatea cu standardele de siguranță.

Siguranța la locul de muncă este un aspect esențial reglementat de legislație, iar în România, verificările PRAM sunt obligatorii conform art. 39 (9.f) din Legea 319/2006, Legea Securității și Sănătății în Muncă.

Neconformitatea poate atrage amenzi semnificative.

Hotărârea de Guvern 1146/2006 subliniază necesitatea acestor verificări periodice, efectuate de firme acreditate ANRE, atât la recepție, înainte de punerea în funcțiune, cât și periodic în timpul exploatării, precum și după orice reparații sau modificări ale instalațiilor sau echipamentelor electrice.

Aceste buletine PRAM trebuie să fie disponibile pentru prezentare la controalele autorităților competente.

Importanța verificărilor PRAM pentru siguranța electrică

Verificările PRAM sunt vitale pentru siguranța electrică deoarece asigură că instalațiile și echipamentele electrice sunt într-o stare bună de funcționare și că nu prezintă riscuri pentru utilizatori.

Aceste verificări includ examinarea detaliată a circuitelor, a protecțiilor electrice și a echipamentelor de protecție personală.

Ele previn incidentele prin detectarea timpurie a oricăror defecțiuni care ar putea cauza accidente, asigurând astfel protecția angajaților și a clienților împotriva șocurilor electrice, a incendiilor și altor pericole asociate cu sistemele electrice defectuoase sau necorespunzătoare.

Verificările periodice sunt, prin urmare, o măsură proactivă de prevenție a accidentelor de muncă și de menținere a unui mediu de lucru sigur.

Procesul verificării PRAM: Ce trebuie să știi

Procesul de verificare PRAM include mai multe etape esențiale pentru a asigura conformitatea instalațiilor electrice cu standardele de siguranță:

1. Pregătirea verificării: Aceasta implică stabilirea scopului și a domeniului de aplicare al verificării, precum și colectarea documentației tehnice relevante.
2. Inspecția vizuală: Examinarea sistemului de împământare și a componentelor de protecție pentru a identifica orice deteriorare vizibilă sau nereguli.
3. Măsurători electrice: Utilizarea echipamentului omologat pentru a măsura rezistența de împământare și continuitatea circuitelor de protecție.
4. Analiza rezultatelor: Compararea valorilor măsurate cu standardele și reglementările în vigoare pentru a determina dacă instalația este în parametrii acceptabili.
5. Raportarea: Elaborarea unui buletin PRAM care să ateste starea de conformitate a instalației electrice, detaliind orice deficiențe și recomandând măsuri corective.
6. Recomandări de remediere: În cazul constatării unor probleme, se vor propune soluții pentru îmbunătățirea siguranței instalației.
7. Urmărirea acțiunilor de remediere: Dacă au fost identificate probleme, se efectuează o nouă verificare după implementarea soluțiilor recomandate pentru a asigura conformitatea completă.

Aceste etape sunt fundamentale pentru a garanta siguranța electrică a instalațiilor și pentru a preveni incidentele nedorite.

Când și cum trebuie efectuată verificarea PRAM?

Verificarea PRAM trebuie efectuată periodic, conform legislației în vigoare, și în următoarele situații specifice:

1. Periodic: Frecvența standard este anual pentru majoritatea instalațiilor electrice, dar poate varia în funcție de tipul și utilizarea instalației.
2. La punerea în funcțiune: Înainte de a intra în exploatare, orice instalație nouă sau modificată trebuie verificată pentru a asigura conformitatea cu standardele de siguranță.
3. După modificări sau reparații: Oricând se efectuează modificări sau reparații semnificative asupra sistemului electric, este necesară o nouă verificare.
4. După un incident: În cazul unui incident electric, este important să se efectueze o verificare PRAM pentru a determina dacă există deficiențe care au contribuit la incident.
5. La cererea autorităților: Dacă autoritățile competente solicită o verificare PRAM în urma controalelor sau pentru eliberarea unor avize.

Verificările trebuie efectuate de către un electrician autorizat sau o firmă acreditată ANRE, folosind echipamente calibrate și omologate pentru a asigura măsurători exacte și de încredere.

Beneficiile verificării PRAM: De la siguranță la conformitate

Beneficiile verificării PRAM includ:

1. Siguranța: Reduce riscul de accidente electrice, protejând persoanele și echipamentele.
2. Conformitate: Asigură că instalațiile electrice respectă legislația în vigoare și standardele de siguranță.
3. Prevenirea defectiunilor: Identifică problemele potențiale înainte să se transforme în defecțiuni majore.
4. Economie: Prevenind defecțiunile, verificările PRAM pot ajuta la economisirea costurilor de reparații.
5. Eficiență energetică: Sistemul electric bine întreținut poate funcționa mai eficient, reducând consumul de energie.
6. Documentație: Furnizează documentația necesară pentru audituri și inspecții de conformitate.

Studii de caz

1. Intervenție PRAM pentru Detectarea și Remedierea Curentului pe Țeava de Gaz
   
   Context: Un client a solicitat o măsurătoare PRAM după ce tehnicienii de la compania de gaz au detectat prezența curentului pe țeava de gaz, condiție care trebuia rezolvată înainte de a putea continua lucrul la centrala pe gaz.
   
   Problema: La inspecție, s-a descoperit că locuința clientului, fiind foarte veche, nu dispunea de un sistem de împământare adecvat, ceea ce punea riscuri semnificative pentru siguranța instalației de gaz.
   
   Soluția: Pentru a remedia situația, a fost necesară instalarea unui sistem de împământare nou și trasarea unui conductor de protecție la priza unde urma să fie conectată centrala.
   
   Rezultate: După realizarea împământării și a măsurătorilor PRAM corespunzătoare, instalația de gaz a fost declarată sigură, permițând tehnicianilor să continue lucrul la centrala pe gaz în siguranță.
   
   Concluzii: Acest caz subliniază importanța verificărilor PRAM nu doar pentru conformitatea cu reglementările, ci și pentru asigurarea siguranței locatarilor în cazul unor instalații vechi și neconforme.
   
   Recomandări:
   1. Verificarea instalației electrice existente este crucială pentru identificarea și prevenirea potențialelor pericole precum curentul electric pe țevile de gaz.
   2. Implementarea unui sistem de împământare conform standardelor actuale este o necesitate absolută, nu doar pentru noile construcții, ci mai ales pentru actualizarea și conformarea locuințelor vechi la normele de siguranță.
   
   
2. Siguranța Electrică și Importanța Verificărilor Regulate
   
   Context: Un client a raportat că simte curent atât în apa caldă, cât și pe carcasa centralei termice. Acesta a solicitat o verificare PRAM pentru a identifica și soluționa problema.
   
   Problema: La inspecție, s-a constatat că la priza care alimenta centrala, conductorul de împământare era slăbit, având un contact imperfect.
   
   Soluția: Strângerea șurubului de la conductorul de împământare a remediat problema, restabilind funcționarea sigură a instalației.
   
   Concluzii și Recomandări: Incidentul subliniază necesitatea verificărilor periodice ale conexiunilor electrice. Suruburile pot deveni slabe în timp, ducând la contacte imperfecte care pot cauza probleme serioase de siguranță.
   
   Implicații pentru Siguranța Electrică: Acest caz evidențiază importanța întreținerii și verificării periodice a instalațiilor electrice, în special la punctele de conexiune, cum ar fi prizele, întrerupătoarele și tabloul electric. Este crucial să se asigure că toate conexiunile sunt strânse corespunzător pentru a preveni riscurile electrice.

Întrebări frecvente (FAQ) despre PRAM

Contactează-ne pentru servicii PRAM în București

Dacă ești gata să asiguri conformitatea și siguranța instalației tale electrice, echipa noastră de specialiști este aici să te ajute. Cu aparatură omologată și experiență vastă în domeniu, garantăm servicii de verificare PRAM de înaltă calitate în București. Protejează-ți afacerea și pe cei dragi împotriva riscurilor electrice.

Programează verificarea PRAM acum și stai fără griji!